luni, 10 martie 2014

Razboi

Ne-am ascutit cutitele, ne-am pus mastile de gaz si am inceput sa aruncam mai intai cu bile de hartie, mai apoi cu mici cutite de bucatarie pana am ajuns sa apelam la bombe atomice. A fost un razboi lung de 3 saptamani si ceva, victimele numeroase, sange, orfani, cadavre, tipete pana cand am ajuns la lupta decisiva.
Eu am venit cu steagul de pace, caci armata mea era prea obosita si deja s-a retras de pe campul de lupta. Tu de cum ai aparut ai inceput sa ma acostezi, ti-ai trimis generalii la inaintare si m-ai fortat sa imi incep planul de atac de rezerva. 
Si incepe ultima lupta. Tu ataci fara ocolisuri, ma zgarii si ma invinetesti. Eu ma apar folosind indiferenta si sarcasmul, ceea ce te face sa lovesti si mai tare. Ma abtin cu greu sa nu-ti dau o palma, asa ca incep si eu sa arunc cuvinte. De 3 ori am vrut sa plec, de 3 ori m-ai prins si m-ai asezat inapoi pe campul de lupta. Si ai dat lovitura de gratie.
Am cedat sub presune, m-am pus in genunchi si a inceput ploaia. Dezbracata, tremurand te-am lasat sa ma vezi si a fost destul ca sa cazi si tu. Suntem extenuati. Suntem resemnati. Ma acoperi cu goliciunea ta, ma regasesc in ranile tale, ma aflu in ploaia ta.
Si incet, incet norii se spulbera ca o oglinda inghetata. Trecem la armistitiul de pace, stabilim sa parasim permanent campul de lupta, dar stim deja ca asta nu se va intampla. Stabilim sa ne vedem pe un teren mai putin periculos, dar nici asta nu o sa se intample, caci creasta muntelui a devenit casa noastra. De atatea ori am cazut, dar niciodata destul cat sa nu ne putem intoarce.
Si inca o data dupa secole de lupta am devenit un vultur cu aripi puternice ghidate de vant si asa vom ramane pana cand urmatoarea picatura de apa ne va eroda in timp.
Sfarsit

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu